Economia

Referitor la viaţa economică şi sociala în diferite perioade putem afirma că baza economică era slab dezvoltată, apoi treptat, treptat, ţăranii au început să-şi muncească pământurile, la început în întovarăşire şi apoi, din 1962, în cadrul C.A.P.-ului. La ora actuală s-au format „Asociaţii Agricole", ţăranii muncind restul pământului particular, începând cu luna aprilie, şi terminând recoltatul toamna târziu.
În cadrul comunei, în perioada 1950-1960 existau doar 5 magazine mixte pentru desfacerea mărfurilor şi o moară la curent electric.
În comună sunt inregistrate 36 de asociaţii familiale şi 37 de societăţi comerciale. Aceste societăţi se ocupă cu comerţul mărfurilor necesare populaţiei din comuna, motivul fiind distanţele de oraşele Piatra Neamţ şi Roman. Există căte un angajat cu carte de muncă la fiecare unitate.
 
În comună există mori pentru făină de grâu şi porumb şi mori cu ciocănele, unde localnicii care se ocupă cu agricultura, cultura plantelor de câmp şi creşterea animalelor vin zilnic să macine.
Acestea sunt: A.F. Berbec Maria, A.F. Aiftincă Sorin, A.F. Păduraru Mihai, A.F. Popa Florin, S.C Sidelia, având fiecare câte un angajat; A.F. Trifan Ion, A.F. Bostan Ciprian, A.F. Păduraru Mihai, A.F. Aiftincăi Gheorghe, A.F. Aiftincăi Ioan, A.F. Postolache Vasile şi Păduraru Mihai, A.F. Costea Mihai, A.F. Iacob Ştefan, S.C. Darinpex, S.C. Amara, A.F. Popa Florin, S.C. Sidelie Apăvăloaiei, A.F. Dragomir Cristi, S.C. Gherghel Valentin. Aceste societăţi se ocupă cu comerţul mărfurilor necesare populaţiei din comună, motivul fiind distanţele dintre oraşele Piatra Neamţ şi Roman. Există câte un angajat cu carte de muncă la fiecare unitate.
În perioada 1995-2002 a existat o secţie de croitorie în satul Budeşti, SC Cleman, unde şi-au desfăşurat activitatea 10 angajaţi. În prezent, datorită faptului că imobilul în care-şi desfăşura activitatea a fost revendicat de foştii proprietari, secţia şi-a mutat sediul la Piatra Neamţ.
 
Agricultura
 
Suprafata teritoriului agricol este de 5205 ha din care: arabil 3543 ha, pasuni 606 ha, fanete 21 ha, vii 2 ha, livezi 22 ha. Comuna Faurei detine si 758 ha de paduri, functia lor principala fiind de protectie si exploatare.
Agricultura este, din cele mai vechi timpuri, ocupatia de baza a locuitorilor de pe aceste meleaguri. Uneltele cu care se lucra pamantul au fost multa vreme primitive. La sfarsitul secolului al XlX-lea se mai foloseau înca plugul din lemn, avand numai cutitul din fier. Piesele plugului au fost înlocuite treptat, pana s-a ajuns la plugul din fier, prin anul 1920.
Recoltarea se facea si cu coasa. Treieratul cu caii s-a practicat pana în jurul anului 1938, cand au început sa fie folosite batozele si tractorul fara tractiune, care erau trase de animale. Au aparut apoi tractoarele cu tractiune proprie. Dupa 1955, au aparut combinele trase de tractor si apoi combina autopropulsata (cu tractor propriu).
Pana în anii 1960, în agricultura se cultivau soiurile de plante folosite din tata în fiu si productivitatea era pe masura calitatii muncilor agricole care se faceau atunci. Numai graul se trata, celelalte cereale (orz, ovaz) se selectau si se semanau fara tratament.
Cartoful local folosit pe atunci, era de culoare roz, cu forma rotunda, care la fiert crapa din cauza continutului mare de amidon. Productia era destul de mare si cartofii mari, iar plantele nu se manau, ramaneau verzi pana spre sfarsitul lunii septembrie.
Dupa încheierea colectivizarii fortate a agriculturii, au început sa se aduca soiuri noi de plante, mai productive. Primul care a fost adus a fost cartoful roz si oval, care a mers bine cativa ani. A aparut apoi gandacul de Colorado, foarte greu de combatut. Soiurile de cartofi aduse au un procent mare de apa si o rezistenta slaba la boli.
Orzul si ovazul se semanau an dupa an folosind samanta din productia proprie. Acum nu se mai poate folosi samanta proprie, pentru ca se maneaza. Inainte de 1960, unii tarani aveau un soi de ovaz cu spic batut, foarte productiv, care a disparut, pentru ca nu a fost cultivat. Porumbul hibrid are o productivitate mult mai mare decat vechile soiuri cultivate în aceasta zona, dar are un procentaj mai mare de umiditate.
Multe dintre soiurile de plante introduse în ultimii ani s-au dovedit lipsite de rezistenta la boli, astfel meat productiile au fost serios afectate. Astfel, în vara anului 1997, în luna iulie si în prima decada a lunii august, a plouat aproape zilnic, ceea ce a favorizat producerea de mana.
Din comunicatul Inspectoratului pentru Protectia Plantelor si carantina Fitosanitara rezulta ca mana, „boala care detine primul loc in topul afectiunilor ce ataca plantele", a afectat, din cauza ploilor, 80% din cultura de cartofi, tomate si castraveti.
 
Înca din cele mai vechi timpuri, populatia comunei s-a ocupat si cu cresterea animalelor, în special a oilor. Traditia oierilor s-a pastrat secole de-a randul. Ciobanii mai tin pe langa stana §i capre.
In perioada comunista stanele erau controlate de cooperativele de consum, care aveau contracte de livrare a laptelui, care îl ridicau direct de la stana. Drumurile amenajate pentru circulatia cisternelor care colectau laptele erau numite „drumul laptelui". Gospodarii mai tineau si doua trei vite pe care le dadeau ziua la pa§unat, fiindca în toate satele pasunea era langa sat. Cel care le pastea se numea vacar, proprietarul se numea bouar.

Astazi cei 1260 de locuitori ai comunei sunt constituiti in 450 de gospodarii cu o suprafata agricola de 1150 ha, din care 900 ha teren arabil, 170 ha pasune, 70 ha padure si 10 ha fanat. Avand un sol bun pentru agricultura , satenii cultiva aproape toate plantele si cerealele necesare traiului lor si a animalelor pe care le cresc.
In prezent agricultura se realizeaza in procent de 85% in forme asociative si numai in procent de 15% in forma individuala. Exista in comuna 8 asociatii familiale care sunt dotate cu utilajele necesare exploatarii pamantului. Aceasta forma de organizare a agriculturii, ar trebui sa fie model pentru micii producatori, dar lipsa capitalului si utilajele invechite nu au dus la rezultate remarcabile.
 
Iniţiativa particulară în economie
În cadrul comunei a funcţionat o perioadă de ani buni, până în 1990, o secţie de servicii reparaţii radio-tv, la fosta cooperativă de consum. Volumul anual al prestărilor de servicii era mare, secţia având un singur angajat, cu o jumătate de normă, acesta având jumătate de normă în comuna Făurei, cealaltă în comuna Mărgineni. Secţia îşi avea sediul în centrul comunei, era deschisă trei zile pe săptămână, şi deservea întreaga comună.
Tot până în anul 1990 a mai existat o secţie de tricotaje. Nu au existat secţii de prestări servicii pentru croitorie şi cizmărie.
 
Bugetul comunei pe ultimii 5 ani
Anul 2000 - 1.361.935.000 lei
2001 - 3.499.421.000 lei
2002 - 5.033.841.000 lei
2003 - 6.533.236.000 lei
2004 - 7.806.967.000 lei
 
Dacă există târg/ iarmaroc în comună
Există iarmaroc în satul Budeşti, care se ţine la data de 20 iulie sub genericul de „Serbare câmpenească".