Relieful, vegetaţia şi clima

Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei Faurei se afla situat în Podisul Moldovenesc, în apropierea liniei ce desparte dealurile subcarpatice de Podisul Moldovenesc, tipul de relief fiind colinar de deal. Teritoriul comunei Faurei are o fragmentare moderata si un relief variind Tntre 470 m altitudine maxima si 265 altitudine minima.

In substratul de sol se gasesc formatiuni de pietris, bolovanis, nisip si balast datand din cuaternar (Pleistocenul mediu), iar n regiunea satului Climesti întalnim straturi mai subtiri de calcare marnoase si de gresii calcaroase din neogen si din cretacicul superior, argile cenusii. De asemenea, s-au explorat Tn satul Faurei gaze naturale. La altitudini de 200-800 m solul face parte din categoria cernoziomurilor bogate in humus, care de fapt ii da culoarea neagra, dar si cu nuanta de castaniu si ciocolatiu. Pe terenurile mai joase si cu exces de umiditate exista soluri hidromorfe.

Din punct de vedere hidrologic, comuna Faurei face parte din doua bazine hidrografice: al raului Siret, prin paraul Valea Neagra, cu afluentii acestuia si al raului Bistrita, prin paraul Romani, cu afluentii sai si doua lacuri artificiale pentru crescatorii de crap. Reteaua apelor de suprafata este completata de paraiele cu apa permanenta si cateva iazuri mici. Apele freatice din comuna sunt situate la adancimi mici (5-11 m) in zonele de lunca si 20 m in zona dealurilor.
 
Vegetatia spontana este cea a dealurilor dela est de Carpati si face parte in linii mari, din subetajul stejarului penduculat in asociere cu jugastrul, frasinul si alte specii. Intre vegetatia ce creste spontan si plantele cultivate de om pentru nevoile sale de trai exista o stransa legatura. Aceste doua aspecte formeaza echilibrul in natura, atat de necesar. Fauna comunei Faurei este reprezentata de iepuri, caprioare si fazani.
Fanatul satului nu este amplasat pe partea dealurilor ca în alte parti , ci pe terenuri joase, cu exces de umiditate, de aceea nu este fan de calitate, Insa locuitorii imbogatesc hrana animalelor cu culturi de lucerna si trifoi. Numai pasunatul oilor se face pe coasta dealurilor.
 
La marginea satului Budesti se afla cea mai fertila si întinsa campie din toata comuna. Denumita generic „Pe Ian" aceasta zona agricola a intrat în posesia satenilor prin împropietarirea agricola din 1945. Cu timpul, satenii au inceput sa-si întemeieze aici gospodarii.
Dupa colectivizare, regimul comunist a interzis sa se mai construiasca aici. Dupa 1989 locuitorii, dupa ce au primit pamantul înapoi, au inceput sa-si construiasca aici case, unele cu etaj, satul avand tendinta sa se extinda pana la soseaua nationala Piatra Neamt - Roman. In comuna sunt construite doua iazuri ce fac parte din categoria celor de baraj antropic, foarte raspandit in Moldova.
 
Clima comunei se incadreaza in sectorul cu clima continental in mediul climatic al Podisului Moldovei.
Asezarea in fata Carpatilor Orientali face ca regiunea sa fie acoperita iarna de masele reci de aer ale anticiclonului continental, iar vara de aerul cald si uscat din sud, conferind climei un caracter continental mai accentuat. Astfel, comuna nu iese din limitele zonei de platforma ale Moldovei, cu temperatura medie anuala de 8-9° C (vara 18-22° C, iarna 3-4° C), cu o amplitudine termica anuala de 22-23°C.
Temperatura minima absoluta de - 32,2°C a fost inregistrata in februarie 1954, iar maxima absoluta de + 39,2°C a fost inregistrata la data de 4 august 1952
Viteza vantului este intre 2,5 si 4,5 m/s, cu intensificari mai mari iarna si primavara. Totusi in satul Budesti, care este situat mai jos, cu toate ca iernile sunt bogate in zapada, vanturile nu sunt asa de puternice ca la Faurei
Presiunea atmosferica are o medie anuala de 600 mm, inferioara mediei pe tara de 637 mm, cele mai bogate ploi fiind de regula in lunile mai si iunie.